Principiul rotatiei

In urma cu 100 de ani, avocatul Paul Harris a invitat câtiva prieteni în ideea de a constitui un grup care sa se bazeze pe o totala deschidere si sinceritate a membrilor sai, impunând înca de la început o regula a nonprivilegiatului: nimeni nu este favorizat în nici un fel, nici macar prin simplul fapt de a gazdui de doua ori la rând întrunirile grupului-principiul rotatiei. Astfel a luat nastere Rotary Group.

Organizarea a fost deosebit de simpla, motiv pentru care se mentine si în prezent: grupul de prieteni a fost largit, devenind club, membrii fiind alesi pe criteriul profesionalismului, al calitatii morale în viata sociala, de familie si afaceri.

Clubul este condus de un presedinte care îsi pastreaza pozitia timp de un an, fara posibilitatea de realegere. Ulterior, datorita cresterii numarului de cluburi, apare necesitatea organizarii pe criterii de proximitate geografica, în districte, a caror activitate este coordonata de un guvernator.

În 1910, Paul Harris devine primul presedinte al Rotary International, de atunci criteriul "un presedinte, un an" aplicându-se si la nivelul rotarian cel mai înalt. Tot atunci au fost adoptate cele doua principii fundamentale care sunt chintesenta Rotary International: "A servi mai presus de sine însusi" si "Profita mai mult acela care serveste cel mai mult"

Asociatie de egali, fiecare recunoscut profesional în domeniul sau de activitate, persoane de caracter si care se bucura de o buna reputatie, lucrând ca buni profesionisti, lideri ai comunitatilor locale, Rotary promoveaza idealul de a servi binele public în profesie si în societate, dând dovada de integritate. Cultivarea relatiilor personale între reprezentantii diferitelor profesiuni, meserii si bresle din comunitatea locala înseamna recunoasterea valorii oricarei activitati utile.

Rotarienii au obligatia de a participa regulat la întrunirile saptamânale ale clubului, prilej de a afla ce se întâmpla în celelalte profesiuni si bresle, de a participa prin mijloace financiare si prin organizare la proiectele clubului, de a propune noi membri calificati si de a activa în cadrul comisiilor în cele patru directii de actiune: interna, profesionala, de interes public si internationala.

În întreaga lume exista aproximativ 30 000 de Cluburi Rotary, care au peste 1,2 milioane de membri.

Activitatea interbelica

În primavara anului 1929, la Bucuresti ia fiinta primul Club Rotary din România, din initiativa lui Christian Penescu-Kertsch, care a devenit si cel dintâi presedinte. Acesta este urmat imediat de cluburi Rotary în doua mari orase ale tarii - Cluj si Timisoara.

Scopurile si idealurile rotariene sunt întelese si acceptate de elita intelectuala a tarii, din toate domeniile de activitate-stiinta, arta, afaceri, rezultatul fiind înfiintarea a înca sase cluburi la: Arad, Brasov, Câmpina, Cernauti, Iasi si Ploiesti. Cu noua cluburi, în anul 1936 se creeaza Districtul românesc, care primeste numarul 84. Efectul activitatii si actiunilor rotariene începe sa se vada pe întreg teritoriul tarii. Dar, în plin avânt, miscarea rotariana este interzisa de regimurile autoritare în toata zona central-est-europeana.

Formarea noului District 2241

În anul 1992, cu sprijinul rotarienilor francezi, se reînfiinteaza Clubul Rotary Bucuresti. Ca si prima data, el va fi urmat imediat de cluburile din Cluj si Timisoara, pentru ca în luna iunie 1996 sa existe în România 13 cluburi care faceau parte din Districtul 1160 din Paris.

La 1 iulie 1996, România depaseste o a doua bariera, fiind definita de Rotary International drept "zona de expansiune rotariana", împreuna cu Republica Moldova. Tot Comitetul international îl desemneaza pe rotarianul elvetian Jorg Tschopp drept "administrator prezidential pentru expansiune". Rezultatul este impresionant - în mai putin de trei ani, numarul cluburilor ajunge la 30. Se înregistreaza si doua premiere absolute: primul Club Rotary la Chisinau si cel de-al doilea club de gen într-un oras românesc, în Capitala înfiintându-se si Clubul Rotary Bucuresti-Continental.

Actiunile rotariene au adus în România si Moldova aproape sase milioane de dolari în sase ani, drept pentru care reobtinerea statutului de district a devenit un imperativ. Acest eveniment s-a petrecut la 1 septembrie 1999, când comitetul Rotary International si presedintele Carlo Ravizza au decis ca în România si Republica Moldova cluburile Rotary vor face parte din propriul lor district, numarul 2241. Dupa Polonia (1998), Cehia si Slovacia (reunite într-un singur district în 1999), a fost rândul tarii noastre sa aiba propriul district, onoare de care nu s-a mai bucurat nici o alta tara din estul Europei.